Premierul ungar Viktor Orban a fost în ultimii ani un aliat-cheie al Kremlinului în cadrul Uniunii Europene (UE), răspândindu-i deopotrivă retorica și apărându-i interesele economice și geopolitice. Această loialitate a început brusc, în toamna anului, după o vizită la Sankt Petersburg și după ce liderul partidului ultranaționalist Fidesz a fost la început un critic al Rusiei și al liderului autocrat rus Vladimir Putin, comentează The Insider.

Viktor Orban (62 de ani) nu a aderat mereu la linia antioccidentală a lui Vladimir Putin. În anii 2000, ca opozant, a criticat activ guvernul de atunci al Ungariei pentru cooperarea cu Rusia și a numit unele țări europene „marionetele lui Putin”. Mai mult, el promitea atunci că nu le va permite rușilor să „se întoarcă” în Ungaria.

Dar, începând cu 2008 – 2009, Orban a început să-și schimbe retorica, reconvertindu-se apoi brusc din critic în partener de încredere după o vizită la Sankt Petersburg. Odată cu preluarea puterii, în 2010, liderul Fidesz a servit atât interesele lui Putin, cât și ale unor oligarhi ruși. Această orientare proputinistă este cauzată de o combinație de factori – de la acceptarea dependenței energetice și financiare față de Rusia până la legături cu organizații criminale pe care liderul de la Kremlin le-ar putea exploata în favoarea sa.

Creșterea dependenței de petrolul și gazele rusești

De când a revenit la putere ca prim-ministru, pe 29 mai 2010, Viktor Orban a insistat să facă din Ungaria o țară tot mai dependentă energetic de Rusia și a refuzat să in în calcul orice sursă alternativă de aprovizionare cu petrol și gaze. El a crescut această dependență mai ales după lansarea invaziei ruse din Ucraina și a criticat puternic eforturile UE de a elimina petrolul și gazele rusești în scopul reducerii resurselor Moscovei de a purta războiul. În 2021, Guvernul Orban a semnat un nou contract cu Gazprom, pentru o perioadă de 15 ani. Tot din 2021, ponderea petrolului rusesc în aprovizionarea Ungariei a crescut de la 61% până la 93% în 2025.

Unul dintre principalii beneficiari ai acestei colaborări este compania maghiară de petrol și gaze MOL, care deține trei rafinării mari și mii de benzinării în Europa. Ungaria a devenit treptat unul dintre cele mai mari centre europene de rafinare a hidrocarburilor rusești și un aliat în ocolirea sancțiunilor.

În timp ce a creat o dependență artificială a Ungariei de resursele energetice rusești, Orban a șantajat mod frecvent UE cu recurgerea la veto în chestiuni legate de susținerea Ucrainei în fața agresiunii militare ruse.

Premierul ungar a ignorat faptul că Putin este un agresor. Ba dimpotrivă, a ținut să-i justifice agresiunile din Ucraina și împotriva Europei. De asemenea, Viktor Orban a căutat să-l indice pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept principala sursă a problemelor cu care se confruntă maghiarii de rând. În campania electorală în curs, liderul Fidesz s-a axat pe portretizarea Ucrainei ca „amenințare principală” la adresa Ungariei și discreditarea conducerii Ucrainei prin orice mijloace necesare, așa cum procedează regimul de la Moscova.

Un lucru cert este că Ungaria poate să se aprovizioneze cu combustibil prin oleoductul Adria, nu neapărat prin oleoductul Drujba pentru care insistă cu tărie Viktor Orban, mai ales că Adria este deținută parțial de MOL. De altfel, în februarie, Ungaria și Slovacia au achiziționat primele transporturi de petrol prin Adria, ceea ce înseamnă că se pot descurca fără Drujba. Cu toate acestea, Viktor Orban ține cu orice preț să-i sperie pe alegători că viitorul lor este în pericol fără oleoductul Drujba.

Energie nucleară și suspiciuni de corupție

„Prietenia” dintre Orban și Putin nu se termină la petrol și gaze. Ungaria a rămas singura țară din UE captivă într-un proiect important pentru corporația rusă de stat Rosatom. Consiliul de supraveghere al Rosatom este condus de Serghei Kirienko, adjunctul șefului de cabinet al lui Vladimir Putin. La Kremlin, Kirienko este responsabil atât cu gestionarea represiunii politice interne, cât și cu extinderea influenței ruse în străinătate. Vadim Titov, un fost manager al Rosatom și un colaborator apropiat al lui Serghei Kirienko, a fost numit la sfârșitul anului 2025 la conducerea Departamentului pentru Parteneriat Strategic și Cooperare al Kremlinului, care este de fapt responsabil pentru influență și propagandă externă.

Ca parte a extinderii Centralei Nucleare Paks, construită în 1974 după un proiect sovietic în apropierea orașului Paks din centrul Ungariei, Rosatom s-a angajat să construiască două reactoare VVER. Rosatom a obținut proiectul fără licitație, ceea ce a stârnit imediat suspiciuni de corupție. Construcția Paks-2 este finanțată printr-un împrumut de 10 miliarde de euro din partea Rusiei dintr-un cost total de 12,5 miliarde de euro. Oligarhul Lorinc Meszaros, un vechi prieten cu Viktor Orban, este unul dintre principalii subcontractanți din partea Ungariei.

Dacă Rosatom va reuși să finalizeze proiectul, Ungaria va fi obligată să ramburseze atât împrumutul, cât și dobânda. În plus, Ungaria va fi nevoită să achiziționeze combustibil nuclear numai din Rusia și să plătească specialiști ruși pentru mentenanța centralei. Pentru Rusia, acest lucru garantează că Orban nu va permite ca Rosatom să fie plasată pe lista de sancțiuni a UE. În plus, proiectul Paks-2 poate duce la menținerea unei dependențe financiare și tehnologice pe termen lung a Ungariei față de Rusia.

Prin urmare, este evident că Rusia are mai multe pârghii pentru a-l șantaja pe Orban: petrolul, gazele și uraniul.

Bani de la mafie și un posibil kompromat

Schimbarea bruscă a retoricii lui Orban în direcția proputinistă s-a produs exact în momentul în care unul dintre cei mai importanți lideri interlopi, Semion „Seva” Moghilevici, a fost arestat în Rusia. „Seva” este cunoscut în Rusia ca un fost șef al organizației criminale Solnțevskaia și unul dintre organizatorii escrocheriei care implica exporturi de gaze rusești prin intermediul RosUkrEnergo.

Începând cu anul 1990 și până la mijlocul anilor 2000, Moghilevici a controlat zeci de grupări criminale organizate din întreaga lume – din Rusia și Europa de Est până la New York. În anii 1990, el a locuit la Budapesta. Conform relatărilor, liderul interlop a finanțat o campanie electorală a partidului Fidesz, condus de Viktor Orban în perioada 18 aprilie 1993 – 29 ianuarie 2000 și apoi începând din 17 mai 2003 și până în prezent.

Dietmar Klodo, unul dintre vechii colaboratori ai lui Semion Moghilevici, a mărturisit în 2016 că fostul său șef a finanțat cu un milion de mărci germane, la mijlocul anilor 1996, o campanie electorală a partidului Fidesz. Această mărturie a fost confirmată de Laszlo Kovacs, care făcut parte din gruparea de crimă organizată a lui Igor Korol, controlat de Semion Moghilevici. El a declarat că nu l-a întâlnit niciodată personal pe Orban, dar unele dintre gențile cu bani pe care le-a livrat la mijlocul anilor 1990 erau destinate special actualului premier al Ungariei.

Potrivit The Insider, o coincidență notabilă este că Moghilevici a fost arestat în 2008 în cazul Arbat Prestige și eliberat în iulie 2009. În noiembrie 2009, Orban a călătorit la Sankt Petersburg și s-a întâlnit pentru prima dată cu Vladimir Putin. După întâlnire, Orban s-a întors în Ungaria ca un politician pro-rus convins.

Instrucțiuni de la Moscova

Influența Kremlinului asupra politicii interne și externe a Budapestei nu se limitează la retorica anti-ucraineană a lui Orban. Ani la rând, guvernul său a permis Moscovei să se implice indirect în „discuțiile sensibile” din UE și să utilizeze rețelele de calculatoare ale Ministerului de Externe al Ungariei.

Interceptări telefonice dezvăluite în ultimele zile arată că ministrul de externe Peter Szijjarto, aflat în pst din septembrie 2014 și decorat cu Ordinul Prieteniei în Rusia, l-a sunat frecvent pe omologul său rus Serghei Lavrov pentru a-l informa cu discuțiile din cadrul UE și pentru a primi noi sarcini de șantajare a UE.

Szijjarto s-a angajat cu slugărnicie să facă lobby pentru interesele Kremlinului în Europa, cum ar fi salvarea unor bănci și a unor petroliere din flota fantomă de pe lista de sancțiuni, dar și să rezolve solicitări din partea unor oligarhi ruși, printre care Alișer Usmanov.

​