Deși China a reușit o performanță ecologică remarcabilă – reducerea cu 40% a particulelor nocive din aer între anii 2013 și 2020 –, această victorie pentru sănătatea publică a avut un efect secundar neașteptat, relatează site-ul francez Slate.
Un studiu publicat în revista Climate and Atmospheric Science dezvăluie o realitate complexă: scăderea nivelului de aerosoli poluanți a accelerat încălzirea în regiunea arctică, modificând tiparele meteorologice.
Cum influențează smogul cicloanele
Conform cercetărilor citate și de Live Science, poluarea industrială masivă din China a acționat, în mod paradoxal, ca un scut temporar împotriva încălzirii globale, remodelând traiectoriile atmosferice.
Scăderea bruscă a poluării a dat peste cap acest echilibru fragil. Astfel, într-o atmosferă încărcată cu aerosoli (smog), particulele fine devin nuclee de condensare.
Picăturile de apă se înmulțesc, dar procesul de transformare a lor în ploaie este încetinit. Din cauza acestei întârzieri, umiditatea este împinsă mai departe spre nord-est, unde își eliberează căldura.
Aerul mai curat a permis traiectoriilor cicloanelor să urce spre nord cu aproximativ 1,23 grade latitudine, ceea ce le-a dublat frecvența în Nordul Îndepărtat.
Climatologul Alex Crawford de la Universitatea din Manitoba a subliniat că influența aerosolilor asupra sistemelor de furtuni s-a dovedit a fi „mai puternică decât și-ar fi imaginat”.
Studiul de caz: Dezastrul din Marea Bering
Cel mai spectaculos și alarmant exemplu al acestui fenomen a avut loc la începutul anului 2019, când vânturile din Pacificul de Nord și-au schimbat direcția.
Atunci, nu mai puțin de cinci cicloane masive au lovit Marea Bering (la vest de Alaska). Furtunile au adus curenți de aer cald dinspre sud chiar în mijlocul iernii, crescând temperaturile cu 12 până la 16°C peste mediile normale ale sezonului.
În același timp, valurile masive au spart banchizele, iar vântul a împins gheața spre Marea Chukchi.
Până la începutul lunii martie, stratul de gheață se micșorase cu 82%, o pierdere uriașă de 400.000 de kilometri pătrați, echivalentul suprafeței Suediei.
Poluarea a încetinit încălzirea globală
Campania de combatere a poluării lansată de Beijing în 2013 rămâne una dintre cele mai de succes politici de mediu din istorie, reușind o reducere de 75% a emisiilor de aerosoli într-un singur deceniu.
Cu toate acestea, dispariția bruscă a particulelor a expus planeta la adevărata forță a gazelor cu efect de seră.
„Poporul chinez a suferit timp de decenii din cauza calității precare a aerului. Această poluare a încetinit temporar încălzirea globală. Astăzi, vedem efectele complexe ale încălzirii legate de gazele cu efect de seră, cu care ar fi trebuit să ne confruntăm mai devreme sau mai târziu”, explică Bjørn Samset, cercetător la Centrul CICERO din Norvegia.
La rândul său, Dan Westervelt, specialist în științe atmosferice la Universitatea Columbia, atrage atenția că viteza cu care estul Asiei și-a curățat aerul este adesea subestimată.
