Robert Seghedi nu este un nume străin pentru cei care urmăresc fenomenul inovației digitale din România. Student la Facultatea de Drept din cadrul Centrului Universitar Pitești (Universitatea Politehnica București), tânărul se ocupă de arhitectura software încă de la vârsta de 12 ani. 

Recent, acesta a lansat OpenLaw.ro, o platformă sofisticată, concepută special pentru a eficientiza munca avocaților prin integrarea inteligenței artificiale în procesele zilnice de documentare și redactare.

Concret, OpenLaw permite profesioniștilor dreptului să asambleze cu o viteză fără precedent articolele de lege relevante, probatoriul, documentele procesuale și jurisprudența aplicabilă unei spețe. 

La finalul acestui proces de colectare, motorul AI al platformei intervine pentru a lega toate aceste elemente într-o argumentare juridică completă și coerentă. Nu este vorba doar despre o simplă stocare de date, ci despre o procesare logică a acestora, menită să ofere o structură solidă oricărei acțiuni în instanță.

De la biblioteci școlare la securitate națională

Drumul lui Robert Seghedi în lumea informaticii a început, ca pentru mulți tineri din generația sa, din pasiunea pentru jocurile video. Însă, spre deosebire de simplii utilizatori, la 12 ani el era deja fascinat de mecanismele din spatele Grand Theft Auto Multiplayer. 

„Era un univers în care, cu o linie de cod, puteai schimba regulile lumii – pentru un copil de 12 ani, asta era cea mai pură formă de putere creativă”, își amintește el. 

Această nevoie de a înțelege „cum funcționează lucrurile” l-a împins spre dezvoltarea web, unde a început să creeze paneluri de administrare pentru servere de joc, transformând treptat un hobby într-o profesie solidă.

Prima sa aplicație cu impact social real a fost ElectroLibrary, un sistem de gestiune a bibliotecilor școlare creat pentru Colegiul Național „Zinca Golescu” din Pitești. A fost momentul zero în care a realizat că software-ul poate rezolva probleme concrete ale societății. 

SpanVault, momentul în care a atras atenția 

Ulterior, în 2022, Robert a atras atenția companiilor IT din Europa și America cu SpanVault, un concept de inteligență artificială descentralizată destinat stocării produselor digitale la nivel global.

Experiența acumulată în cei 9 ani de activitate în industria software i-a permis să observe o discrepanță majoră pe piața românească. Deși existau deja soluții digitale în zona juridică, Robert a constatat că niciuna nu utiliza cu adevărat potențialul tehnologiei moderne. 

Comparând piața locală cu standardele din SUA, Marea Britanie sau Germania, a decis să acționeze. „Așa s-a născut OpenLaw: din dorința de a aduce acele standarde occidentale în România și de a oferi avocaților un instrument care să fie la nivelul la care tehnologia permite astăzi, nu la nivelul la care s-a obișnuit piața locală”, explică acesta.

Construcția OpenLaw: 17 luni de muncă

Dezvoltarea platformei a necesitat un an și cinci luni de muncă intensă. Robert s-a concentrat pe arhitectura sistemului, pe integrarea fină a modulelor de inteligență artificială și, cel mai important, pe adaptarea acestora la specificul complex al legislației românești. 

Deși este funcțională de doar două săptămâni, OpenLaw a atras deja aproape 100 de clienți, un succes pe care Robert îl atribuie nevoii acute de digitalizare a domeniului juridic.

Feedback-ul primit de la primii utilizatori a fost esențial. Avocații parteneri au venit cu observații punctuale despre fluxurile de lucru și interacțiunea cu AI-ul, ceea ce a dus la demararea unui update major. 

Obiectivul este transformarea platformei într-una „AI-first”, unde inteligența artificială nu este doar un accesoriu, ci motorul central care ghidează întreaga experiență de utilizare.

Interesant este faptul că, deși studiază Dreptul, Robert nu are ambiția de a profesa ca avocat. Pentru el, studiul universitar este un „add-on” la expertiza tehnică. „Am vrut să înțeleg limbajul juridic, logica legislativă și modul în care funcționează sistemul – nu pentru a practica dreptul, ci pentru a construi un produs mai bun pentru cei care îl practică”, mărturisește tânărul.

Costuri, beneficii și democratizarea accesului la resurse

Implementarea OpenLaw a presupus costuri de infrastructură de aproximativ 5.000 de euro, însă valoarea reală a proiectului este mult mai mare. Dacă se ia în calcul munca depusă de o echipă de developeri seniori pe parcursul celor 17 luni, investiția totală se apropie de pragul de 100.000 de euro. Avantajul a fost capacitatea internă de dezvoltare, care a eliminat dependența de investitori externi sau externalizarea serviciilor.

Platforma oferă trei planuri de abonament (199 lei, 499 lei și 999 lei pe lună), diferențiate în principal prin volumul de context pe care AI-ul îl poate procesa (măsurat în milioane de token-uri). Indiferent de preț, toate funcționalitățile de gestiune a dosarelor, termenelor și probelor sunt incluse, oferind un ecosistem de lucru complet.

Patru beneficii subliniate de dezvoltator

Timpul: „Vorbim de zile de muncă comprimate în ore”, spune Robert. AI-ul accelerează căutarea jurisprudenței și organizarea probatoriului.
Coerența: Într-un dosar voluminos, este dificil să menții o viziune de ansamblu. AI-ul funcționează ca o „a doua minte analitică”, legând logic fiecare element.
Accesibilitatea: OpenLaw democratizează un avantaj care, până acum, aparținea doar marilor firme cu departamente imense de cercetare. Acum, un avocat individual poate avea aceeași putere de procesare.
Gestiunea integrată: Totul, de la documente la termenele de judecată, este centralizat într-un singur spațiu digital securizat.

AI-ul vs argumentarea repetitivă

O întrebare legitimă în utilizarea AI-ului în justiție este riscul ca sistemul să genereze argumentări identice pentru spețe asemănătoare. Robert Seghedi explică însă că acest risc este minim datorită modului în care a fost proiectat algoritmul.

În OpenLaw, AI-ul nu utilizează șabloane generice predefinite, susține tânărul creator. Argumentarea este construită de la zero, pornind exclusiv de la conținutul specific încărcat de avocat: probele particulare, nuanțele faptice și jurisprudența selectată manual.

„Chiar dacă două spețe sunt aparent identice, probatoriul diferă, circumstanțele de fapt diferă, instanța diferă. AI-ul se adaptează la materialul pe care îl primește”, explică Robert. 

Mai mult, el subliniază un principiu fundamental: „AI-ul propune, avocatul dispune”. Produsul final este întotdeauna rafinat și personalizat de expertiza profesională a avocatului, platforma fiind un amplificator al capacității umane, nu un înlocuitor al acesteia.

Thothem Intelligence și securitatea europeană

În paralel cu dezvoltarea OpenLaw, Robert conduce Thothem Intelligence, un start-up de tehnologie de apărare (defence tech). Această companie operează la granița dintre inteligența artificială, securitatea națională și imagistica prin satelit, dezvoltând sisteme de supraveghere terestră și maritimă capabile să proceseze fluxuri masive de date în timp real.

Viziunea lui pentru Thothem este una ambițioasă: transformarea start-up-ului într-un „Palantir european”. Robert se arată convins că România are resursele umane necesare pentru a construi infrastructură digitală folosită în apărarea continentului. 

​